In perioada 5 aprilie – 3 iunie, pescuitul pe teritoriul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii este interzis, pentru refacerea populatiilor de pesti, moluste si crustacee, a anuntat Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.

Reglementarile privind pescuitul sportiv nu sunt destul de aspre pentru a stopa distrugerea faunei piscicole aflate sub protectie ecologica.

In plus, numarul agentilor ecologici este prea mic pentru a putea supraveghea nonstop teritoriile protejate din Delta.

Dupa ce Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (ARBDD) a primit administrarea resurselor piscicole din Delta, conducerea acestei institutii a pus tunul pe pescuitul sportiv. Grigore Baboianu, guvernatorul ARBDD, a declarat ca pentru zonele strict protejate si cele tampon de pe teritoriul rezervatiei pescuitul sportiv este mai periculos decat cel comercial.

"Activitatea pescarilor profesionisti este reglementata strict, iar incalcarea regulilor legale are sanctiuni foarte dure, inclusiv pierderea dreptului de a pescui, ceea ce echivaleaza cu somajul. In privinta pescuitului sportiv, legislatia este ambigua si favorabila celor care practica acest sport. Administratorul resurselor piscicole din Delta nu emite permise de pescuit pentru sportivi si ca atare nici nu le poate anula daca se constata incalcarea legislatiei. Tinta pescarilor sportivi sunt trofeele, adica pestii cei mai mari din speciile cele mai valoroase economic. Folosind scule sofisticate, pescarii sportivi pescuiesc doar reproducatorii din cele mai valoroase specii din Delta, aducand astfel prejudicii serioase populatiei piscicole din respectiva zona aflata sub protectie ecologica", a declarat acesta.

Artciol integral în România liberă, autor Neculai Amihulesei.

După doi ani de somn adânc, colosul industrial Alum Tulcea a reînceput producţia. Reziduurile de alumină sunt o bombă cu ceas.

Delta este populată de 10.000 de cai sălbatici de care nu se mai preocupă nimeni. Sau se preocupă doar cei care văd în cai carne bună de salam.

Odată aveau grijă de ei localnicii. Astăzi, numărul locuitorilor din zonă este în scădere drastică, prin satele bântuite de sărăcie rămânând doar cei în vârstă, în vreme ce tinerii au migrat la oraş. Numai în pădurea Letea, rezervaţie naturală sub protecţia UNESCO, trăiesc 3.000 de cai sălbatici, care distrug vegetaţia deosebită din zonă.

Mulţi denunţă „dezastrul ecologic” pe care aceşti cai îl produc în pădurea Letea, unde pământul este nisipos, cresc stejari fabuloşi de sute de ani şi tot felul de plante
cum nu mai întâlneşti în România, spune preşedinta fundaţiei Arca lui Noe, Mihaela Eremia, care de ani buni încearcă să salveze caii de acolo.

„Este adevărat că aceşti cai mănâncă lăstărişul şi coaja copacilor”, spune aceasta, care a venit cu un proiect prin care să salveze atât caii, cât şi pădurea. Astfel, ea propunea ca o parte din cai să fie mutaţi într-o pădure alăturată, o zonă familiară animalelor, care o traversează când merg să bea apă din Dunăre. Soluţia ar fi fost să fie surprinşi într-un astfel de moment şi îngrădiţi în această pădure. Apoi, ea planifica să trimită cai prin fostele cetăţi medievale din Transilvania, pentru a ajuta la revigorarea zonelor şi a turismului local, unde se planifică festivaluri care cuprind turniruri, întreceri cu cai ş.a. O altă parte ar fi mers către zonele afectate de inundaţii, unde oamenii şi-au pierdut animalele. Un proiect care i-a plăcut ministrului Gheorghe Flutur când se afla la cârma Ministerului Agriculturii, dar care, de atunci, a rămas în aşteptare.
„Toţi cei pe care i-am contactat în cetăţile medievale au fost încântaţi de idee, dar odată cu schimbarea ministrului nu s-a mai putut face nimic”, povesteşte Mihaela Eremia, care luptă nu numai pentru a salva caii, dar şi pentru cauza câinilor fără stăpân, având un adăpost lângă Bucureşti.

„Vreţi să rezolvăm cu caii? Mă ajutaţi cu vacile”

Niciun pas al proiectului nu a fost uşor. Primul obstacol: primarul comunei de care ţine pădurea Letea. Cerându-i sprijinul, activista s-a lovit de o cerere. „Vă ajut cu caii, dacă mă ajutaţi cu vacile”, i-a propus primarul. A urmat o perioadă în care Mihaela Eremia s-a transformat în detectiv, demascându-l pe veterinarul local, care, fără să facă analize vacilor localnicilor, le declara bolnave de leucoză bovină şi le confisca. „Pentru oamenii de acolo, vacile reprezintă o sursă de hrană. Zona este izolată, cu greu se poate ajunge acolo, iar produsele alimentare care se mai găsesc se vând la preţ dublu faţă de Bucureşti, tocmai pentru că este foarte scump să le transporţi”, spune aceasta.

Astfel, ţăranii din comuna C.A. Rosetti erau păcăliţi de două ori: o dată pentru că li se confiscau vaci sănătoase, despre care s-a aflat că erau duse la un abator din Frecăţei, al cărui patron era rudă cu cineva din conducerea Direcţiei Sanitar Veterinare din judeţ. De aici carnea era exportată. A doua oară pentru că ţăranilor care rămâneau fără un animal ar fi trebuit, conform legii, să li se dea despăgubiri. Dar banii rămâneau „blocaţi” la autorităţile locale.

Pe site-ul Ministerului Agriculturii leucoza bovină nu figura ca boală înregistrată la animalele din judeţ, iar dacă vacile chiar ar fi fost bolnave, era ilegal să se exporte carnea, explică fondatoarea organizaţiei Arca lui Noe.

Caii, vânduţi pentru carne la export

După hopul cu vacile localnicilor, primarul a fost de acord ca o parte din cai să fie mutaţi în pădurea învecinată rezervaţiei Letea. Activista dorea însă ca restul să fie prinşi, semidresaţi şi vaccinaţi, apoi trimişi în zone unde era nevoie de ei. În acest punct, în proiect s-au mai implicat şi Direcţia Silvică din Tulcea, Asociaţia „Salvaţi Dunărea şi Delta” şi fundaţia Prinţului Charles, Eminescu Trust.

Toate aceste forţe reuşiseră să obţină sprijinul Armatei, care promitea să ajute la transportul cailor spre zonele cu sinistraţi. Aici oamenii ar fi semnat un contract cu statul prin care puteau folosi caii, dar nu deveneau proprietarii animalelor. O măsură necesară pentru a evita abuzurile. Apoi, primăriile locale din zona Hunedoara, Ţara Bârsei aşteptau animalele. Până şi Patriarhia dorea câteva exemplare. 

Articol integral şi video în Evenimentul Zilei, autor Oana Dan.

Cateva tone de peste au fost confiscate de politisti, sambata, in urma a 18 perchezitii domiciliare efectuate in localitatile Harsova - judetul Constanta si Giurgeni - judetul Ialomita, informeaza Agerpres.

Proiectul Canalului Bîstroe este în continuare în afara dreptului internaţional şi nu există vreo confirmare a legalităţii sale de vreo instituţie sesizată, a declarat marţi Cosmin Dinescu, director general pentru afaceri juridice în cadrul MAE.

Anul acesta a fost unul dezastruos pentru turism in Delta Dunarii. Investitorii se plang de faptul ca numarul de turisti a scazut la jumatate comparativ cu anul trecut, desi tarifele au fost mai mici decat in 2008. De asemenea, ei se asteapta ca si volumul incasarilor sa se diminueze cu 50%.

Mai mult, reprezentantii din domeniu spun ca, pe fondul lipsei de rezervari, exista riscul ca in 2010 sa nu deschida unitatile de cazare. „Numarul de turisti care au venit in Delta a fost cu 50% mai mic fata de anul trecut. Majoritatea au fost romani, numarul turistilor straini fiind foarte mic. Daca anul trecut durata medie a unei vacante era de 3, 5 zile, in sezonul acesta durata medie a fost de 3 zile. Pentru octombrie nu avem rezervari si din acest motiv vom inchide activitatea. Vom redeschide in aprilie-mai 2010, daca rezervarile vor fi incurajatoare, in caz contrar complexul va ramane inchis”, ne-a declarat Virgil Munteanu, presedintele Delta Nature Resort.

Si Cornel Gaina, proprietar al complexului Cormoran, spune ca sezonul acesta a fost unul dezastruos. „Comparativ cu 2008, anul acesta incasarile au scazut cu 30-35%, iar numarul de turisti s-a diminuat cu 35-40%. Majoritatea turistilor au ales sa vina in perioada weekendului; in timpul saptamanii au fost mai putini”, ne-a spus Cornel Gaina. Potrivit acestuia, luna august a fost cea mai aglomerata din sezonul estival, insa au fost solicitari si pentru septembrie.

Articol integral în Gardianul, autor Mădălina Dicu.

In presa ucraineana au aparut diverse informatii care sa demonstreze cum Romania micsoreaza, chiar daca indirect, teritoriul Ucrainei. Mai exact, este vorba despre deversarea unor cantitati mari de aluviuni pe bratul Chilia al Dunarii. Aceste materiale aluvionare au rezultat in urma lucrarilor romanesti de adancire a canalului de navigatie.

Presa spune ca aluviunile si nisipul deversat de romani pot modifica structura fluxului de apa din zona de granita romano-ucraineana si concluzioneaza ca “actiunile Romaniei pot reduce din teritoriul Ucrainei”.

Articol integral în Gardianul, autor Alina Matis.

Legea privind reorganizarea agentiilor guvernamentale, pentru care Guvernul si-a asumat raspunderea in Parlament, face victime in judetul Tulcea. Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii Tulcea este "vanat" de mai multe autoritati.

In anexa la lege cu institutiile guvernamentale care se desfiinteaza sau se reorganizeaza se afla si Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii (INCDDD) Tulcea. Ministerul Mediului a propus comasarea institutului din Tulcea cu Institutul de Cercetari Marine Constanta si cu Institutul National de Cercetari de Mediu din Bucuresti, umand ca cele trei societati comerciale cu capital de stat din domeniul cercetarii stiintifice sa se transforme intr-o singura societate cu trei filiale, in Bucuresti, Constanta si Tulcea. Romulus stiuca, directorul INCDDD Tulcea, a declarat ca decizia de reorganizare a insitutului pe care-l conduce nu va produce economii bugetare pentru ca acesta lucreaza pe proiecte pe care le obtinem prin licitatie publica interna si internationala din mediul public si privat. "Jumatate din fondurile institutului sunt externe, atrase prin astfel de licitatii, deci nu se poate vorbi de subventionarea activitatii noastre de la buget, cum este cazul altor unitati de cercetare", a declarat acesta.

Articol integral în România liberă, autor Neculai Amihulesei.

Primariile care nu au inchis nici la doua luni dupa expirarea termenului-limita depozitele de gunoi neconforme vor primi bani de la Fondul de Mediu pentru a se conforma obligatiilor.

Ministrul mediului, Nicolae Nemirschi, a declarat ieri la Galati ca a adus modificari Legii fondului de mediu pentru a putea sprijini financiar primariile în scopul accelerarii operatiunilor de închidere a gropilor de gunoi. “În pachetul de legi de asumare a raspunderii, pachetul anticriza, am propus o modificare a Legii fondului de mediu astfel încât, imediat ce legea va fi publicata în Monitorul Oficial, sa pot da un ordin de ministru pentru o aplicatie care înseamna alocarea de fonduri de la Ministerul Mediului, de la Fondul de mediu, pentru administratiile locale care au dificultati financiare pentru actiunea de sistare si închidere de gropi. Sper ca asta sa dea un impuls pentru ca, în actuala criza economica, multe dintre primarii - si în special cele rurale - nu au bani sa faca aceasta actiune”, a afirmat ministrul, potrivit NewsIn.

Articol integral în Gardianul.

Cercetătorii şi oamenii de afaceri din Austria le recomandă locuitorilor din Delta Dunării să nu renunţe la modul tradiţional de construcţie a caselor, acesta fiind considerat în ţările vestice unul foarte avantajos.

Aceştia consideră că locuinţele populaţiei locale din Deltă sunt uşor de construit, ieftine şi nepoluante şi de aceea sunt acum preluate şi în state precum Austria, Germania sau Marea Britanie. Declaraţiile aparţin participanţilor la semi narul "Promovarea economiei durabile - cheia conservării naturii şi biodiversităţii în Delta Dunării", seminar ce s-a desfăşurat în cursul zilei de ieri la Centrul Eco Turistic Delta Dunării Tulcea. La evenimentul organizat de asociaţia nongu vernamentală "Prietenii Naturii România", au fost prezenţi, alături de invitaţii din Austria, reprezentanţi ai administraţiilor locale din Delta Dunării, mici întreprinzători din Deltă şi operatori de turism.

"Noi am invitat la acest eveniment specialişti din Austria, câţiva inovatori în construcţii care folosesc ca materie primă ceea ce se găseşte în natură, spre exemplu stuful, care este din belşug în Delta Dunării. Am avut onoarea ca ei să participe la acest seminar şi să ne spună, să ne înveţe, cum se poate folosi această resursă care există în Delta Dunării ca şi material de construcţie. Elemen tele prezentate de ei constau în plăci de izolaţie interioară sau exterioară a clădirilor, confec ţionarea siste­melor de încălzire din aceste materiale de construc ţie sunt sută la sută ecologice, pe lângă faptul că ele conferă o stabilitate deosebită construcţiilor şi permite clădirilor să respire", a declarat Tiberiu Tioc, repre zentantul ONG-ului Prietenii Naturii România.

Acesta a mai spus că, în timp ce vesticii au început să folosească metodele tradiţionale de construcţie a caselor, locuitorii Deltei înlocuiesc materialele de construcţie locale în favoarea celor moderne şi costisitoare.

"Casele care au fost construite din chirpici s-au dovedit a fi foarte bune pentru această zonă. Ori în acest moment există tendinţa ca localnicii din Delta Dunării să construiască cu materiale noi, dar care nu sunt atât de bune ca şi cele naturale. De obicei, cei de aici consideră că doar săracii îşi acoperă casele cu stuf ceea ce este total greşit pentru că materialele de construcţie autohtone sunt foarte apreciate de locuitorii bogaţi din vestul Uniunii Europene", a mai spus Tiberiu Tioc.

Articol integral în Obiectiv de Tulcea, autor Florenţa Gavrilă.

La Summitul ONU de la sfârşitul acestui an, care se va desfăşura la Copenhaga, se intenţionează înăsprirea condiţiilor de poluare a mediului.

Dacă se va ajunge la un acord politic, se va crea şi o piaţă paralelă a gestionării consumului de certificate de CO2, cu o cifră de afaceri de miliarde. Ţara noastră este una dintre adeptele planului, pregătindu-se să încarce facturile românilor la electricitate, căldură şi apă, pe modelul englezesc. Cine va eluda plata acestor beneficii ale mileniului al treilea riscă puşcăria.

În ultimii ani, temperatura planetei a crescut. În ideea preîntâmpinării unui dezastru ecologic, unele guverne au imaginat diverse strategii de luptă împotriva încălzirii globale, care sunt extrem de costisitoare. Englezii, promotori ai planului de salvare a Terrei, au identificat resursele financiare necesare.

La acest plan a aderat şi ţara noastră, intenţionând să-l implementeze de anul viitor.

Cetăţenii vor plăti de trei ori pentru acelaşi lucru

Marea Britanie propune ca banii pentru mediu să provină în parte de la comunitatea europeană, în parte de la guvern, iar în al treilea rând din buzunarul cetăţeanului, care este nevoit să se încălzească, să se spele, să circule şi are nevoie de iluminat electric. De fapt, contribuabilul este singurul obligat să achite factura acestor proiecte ecologiste de anvergură. Fondurile UE ce vor fi alocate provin din contribuţia guvernelor ţărilor membre. Iar guvernele constituie fonduri din buzunarul contribuabilului. De asemenea, banii acordaţi direct de la guvern provin tot din fonduri constituite de contribuabil. Odată cu aplicarea unei noi taxe direct cetăţeanului, acesta este obligat să plătească, de fapt, a treia oară pentru acelaşi lucru.

Articol integral în Cotidianul, autor Dan Coste.

22 septembrie. Ziua cea mai egală pentru întreg Pămîntul. Nouă, însă, Caţavencilor, nu ne e egal. Nu ne e egal ce se întîmplă cu pămîntul pe care călcăm, cu apa pe care o bem, cu aerul pe care-l respirăm. Prin urmare, azi, 22 septembrie, Ziua Europeană Fără Maşini, noi, Academia Caţavencu, am demarat o campanie de sensibilizare a bucureştenilor cu privire la aerul pe care-l respiră.

Axioma tehnică: o maşină va învinge, fără recurs, o bicicletă, în cadrul oricărui turnir imaginabil. Axioma bunului simţ: bicicleta nici măcar nu-şi propune să câştige o asemenea cursă.

Trasăm o linie subţire, cât o concluzie fragilă, şi scriem un cuvânt aproape uitat - speranţă. E sentimentul care a testat, în bătăi ritmice, inimile a peste 1000 de oameni strânşi ieri într-o margine a Parcului Herăstrău pentru a-şi aminti că există viaţă şi dincolo de habitaclu, şi dincolo de cai putere.

Peste baricada imaginară a Arcului de Triumf, fiarele împroaşcă sunete guturale. Oraşul e aspru şi viu în această seară de septembrie. Pe o porţiune laterală Parcului Herăstrău, pavată cu piatra cubică, pneurile prăfuite au ondulat parcă spaţiul şi timpul. Roţile scrâşnesc scurt, la intervale neregulate. Şarpele curge încet, încolăcind intersecţiile, multiplicându-se cu fiecare secundă, respirând cu nervozitate atmosfera crepusculară.

Calendarele sunt departe, poate la un capăt de civilizaţie pe care n-am învăţat încă s-o interiorizăm. E 22 septembrie 2009, iar viaţa pare, mereu, în altă parte. “Ziua europeană fără maşini” este, în inima Bucureştiului, doar o altă zi. “Fără sentinţe”, îmi şopteşte cordial un gând echidistant. Senzaţia trece cu rapiditatea iubirilor din adolescenţă. Ochii se lovesc brusc de o privelişte neobişnuită: sute de biciclete lenevesc pe betonul unei intrări din Parcul Herăstrău.

Şoferii excitaţi şi umorile domnului primar

Detalii. În aproape douăzeci de minute se strâng peste o mie de biciclete şi oamenii lor. E o linişte ciudată în colţul acesta de lume. Doar câteva aparate de fotografiat mai tulbură echilibrul fragil. Sunt aici toate culorile umane: tineri teribilişti, copii urmăriţi discret de părinţi, bărbaţi cu aluri sportive, bătrâni care încă n-au uitat. Mulţimea e neaşteptată şi superbă, ca orice speranţă care nu vine, niciodată, prea târziu. E aproape de ora 19 şi un manifest subtil strigă, prin portavocea invizibilă a străzii.

Articol integral în Evenimentul zilei, autor Vlad Stoicescu.

Circa 700 de cai crescuti in stare de semi-salbaticie in Delta Dunarii au fost pâna in momentul de fata valorificati de proprietarii lor.

Consilierul din cadrul Oficiului pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie (OARZ), Constantin Craciun, a declarat luni (21 septembrie 2009) ca pretul estimativ al unui cal cumparat de diferite societati comerciale de la localnici este de circa 200 de lei, animalele comercializate fiind cipate si având facute deja analize sanitar-veterinare, conform prevederilor legale in vigoare.
“Pâna in momentul de fata cred ca s-au vândut circa 700 de cai din Sulina, CA Rosetti, Cardon, Partizani si Nufaru.

În zilele urmatoare se vor mai vinde cai din Chilia Veche si Mahmudia, cumparatorii fiind societati particulare din intreaga tara”, a declarat reprezentantul OARZ.
El a mai spus ca autoritatile au estimat ca in judetul Tulcea exista circa 18.000 de cabaline, 10.000 dintre acestea fiind crescute in Delta Dunarii. “S-ar putea ca numarul lor sa fie mai mic sau mai mare.

Articol integral în Financiarul.

În preajma închiderii sezonului estival, şeful Direcţiei Judeţene pentru Tineret (DJT) a ieşit la raport. În vara anului acestuia, activitatea DJT a constat în primul rând în gestionarea activităţii Taberei "Delta Dunării" din Sulina.

Datorită facilităţilor de care au beneficiat vizitatorii, tabăra a funcţionat în anteriorii trei ani la capacitate maximă. În cursul verii 2009, dată fiind criza economică, numărul de vizitatori - tradus în venituri ale instituţiei - s-a situat sub linia orizontului de aşteptare.

În pofida vicisitudinilor, circa 2.500 de tineri (la marginea capacităţii maxime) au vizitat Tabăra Sulina, fie în regim de tabără, fie ca participanţi la diverse acţiuni şi tabere tematice. Vreme de aproape o lună, patru sute de tineri din diasporă (Moldova, Transnistria, Ucraina, Portugalia, Spania, Serbia şi Italia) au luat parte la acţiunea "ARC 2009", desfăşurată sub înaltul patronaj al Administraţiei Prezidenţiale a României, prilej cu care însuşi Traian Băsescu a vizitat tabăra pentru al doilea an consecutiv.

Alte acţiuni care au reuşit să atragă tinerii la Sulina au constat în diverse activităţi culturale (teatru, tabără de dans, acţiunea Alterart a DJT), ecologice, sportive, acţiuni care au oferit 130 de locuri gratuite pentru tinerii cu dizabilităţi (proveniţi de la DGAPS Tulcea şi DAPS Tulcea), locuri pentru studenţi şi profesori ai universităţilor din Constanţa, Iaşi, Craiova, Bacău, Târgu Mureş etc., concursul naţional de ecologie "Prietenii Deltei", concursul de astronomie "Sub cerul astral al Deltei".

"Dacă avem în vedere fondurile insuficiente repartizate de MTS, puţine din aceste acţiuni de tineret au fost finanţate de DJT Tulcea. Tinerii din organizaţiile neguvernamentale au fost «redirecţionaţi» spre sponsori cu dare de mână, fiind atrase finanţări în valoare totală de peste 100.000 de euro", ne-a declarat Aurelian Chiriac.

Articol integral în Obiectiv de Tulcea, autor Petru Ţincoca.

Investitii de 20 milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii turistice in Delta Dunarii sunt blocate de divergente funciare intre ARBDD si Consiliul Judetean Tulcea.

Guvernatorul ARBDD a avizat initial amplasamentele porturilor turistice si modernizarea plajei Sulina, dar s-a razgandit si le blocheaza. Investitiile pentru extinderea infrastructurii turistice din Delta Dunarii, promovate cu multa insistenta de ministrul Elena Udrea, continua sa faca valuri. Desi ministrul Turismului a efectuat mai multe vizite in Delta pentru a impulsiona investirea a 25 milioane de euro, fonduri puse la dispozitie din bugetul Ministerului Turismului pentru construirea a trei porturi turistice si pentru amenajarea plajei Sulina, doar lucrarile la portul din Sf. Gheorghe sunt in grafic.

Ca atare, doar cinci milioane de euro din 25 milioane de euro aflate la dispozitia Consiliului Judetean Tulcea pentru aceste investitii se vor cheltui deocamdata. Lucrarile la portul turistic din Murighiol au fost blocate, intr-o prima faza, de o disputa cu firma Piscicola Murighiol, pentru ca patronul acesteia, Alexandru Bittner, a cerut de la buget cinci milioane de euro pentru a ceda 200 metri de dig care ar fi fost afectat de constructie.

Articol integral în România liberă, autor Neculai Amihulesei.

Românii sunt chemaţi să scape ţara de sub stăpânirea gunoaielor, urmând un model din Estonia. Proiectul „Let’s Do It, Romania!“ va fi lansat anul viitor şi se bazează pe ajutorul voluntarilor, al autorităţilor locale şi al firmelor de salubritate.

Românii care s-au săturat să vadă mormane de gunoaie la tot pasul sunt chemaţi de organizaţia Eco-Assist să participe la acţiunea „Let,s Do It, Romania!“. Proiectul are ca scop colectarea deşeurilor din toate colţurile ţării şi va fi implementat în primăvara anului viitor.

Iniţiatorii campaniei naţionale de curăţenie vor să implice în această acţiune autorităţile de mediu, primăriile, consiliile locale, firmele de salubritate şi, nu în ultimul rând, pe toţi cei care doresc să participe în calitate de voluntar.

Ideea îi aparţine Lianei Buzea, preşedinta Eco-Assist, care a luat ca model Estonia, stat european ce, într-o singură zi, a strâns 10.000 de tone de deşeuri. „Modelul pe care ne-am gândit să-l aplicăm şi în România este cel al proiectului naţional eston, «Let’s Do It 2008!». În acest proiect s-au implicat 50.000 de voluntari, iar cantitatea de deşeuri strânsă în prima zi a fost impresionantă“, a declarat, pentru „Adevărul“, Liana Buzea.

Curăţenie fără bani

Proiectul se bazează pe ajutorul voluntarilor şi pe sprijinul cu diverse materiale, mănuşi, saci menajeri, transport, oferit de companiile private şi de stat. „Vrem doar ajutorul celor care se hotărăsc să se implice în această acţiune prin resurse umane, materiale, de exemplu mănuşi ori saci, iar autorităţile locale sau firmele de salubritate vor fi rugate să ne pună la dispoziţie mijloacele de transport“, spune Liana Buzea.

În Estonia, mobilul acestei acţiuni a fost dorinţa locuitorilor de a scăpa de gunoaie. Era acelaşi peisaj oferit de PET-uri aruncate la întâmplare, erau aceleaşi imagini cu situri naturale transformate în gropi de gunoi şi aceeaşi nepăsare faţă de mediu manifestată de mulţi dintre cetăţeni, ca şi în România.

Articol integral în Adevărul, autor Mihaela Pavnutescu.

Societatea Ornitologica Romana (SOR) doreste urgentarea procedurilor de aprobare a legii Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (RBDD), anunta Agerpres. Potrivit unui comunicat de presa al SOR, teritoriul Deltei Dunarii este in continuare supus unor actiuni antropice, precum turismul necontrolat, pescuitul si vanatoarea ilegale, constructii ilegale etc care au repercursiuni grave asupra biodiversitatii sale.

"Administrarea Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii ridica probleme multidisciplinare complexe care vizeaza, in principal, conservarea valorilor naturale ale Deltei si dezvoltarea durabila a comunitatilor umane de pe teritoriul rezervatiei. De aceea este important ca teritoriul RBDD sa fie guvernat de legi clare, planuri de management si de amenajare a teritoriului, reglementari specifice care sa reprezinte instrumente metodologice si legale pe baza carora sa se asigure un statut de conservare favorabil si protectia biodiversitatii, precum si dezvoltarea durabila teritoriala a zonelor economice Rezervatie", se arata in comunicatul de presa.

La nivel national, statutul si activitatile de pe teritoriul Rezervatiei sunt reglementate de Legea 82/1993, lege care nu mai corespunde cerintelor de mediu actuale necesare pentru administrarea eficienta a unei rezervatii a biosferei si a unui sit Natura 2000, in acelasi timp.

La sfarsitul anului 2006, Administratia RBDD a inaintat un proiect de lege nou pentru Delta Dunarii catre Ministerul Mediului, propunere care trebuia sa obtina o serie de avize de la diferite ministere pentru a putea fi inaintata la Camera Deputatilor, dar aceasta a fost 'retinuta' la unele dintre ministere pana cand in 2008 a fost abandonata.

Articol integral pe www.green-report.ro.

In loc sa inchida haldele de slam si de zgura care polueaza Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, Agentia pentru Protectia Mediului (APM) Tulcea a prelungit functionarea acestora, desi UE ameninta Romania cu o noua actiune de infringement pentru neinchiderea haldelor de slam.

Agentia de Protectie a Mediului (APM) Tulcea mentine in functiune doua halde de deseuri industriale care polueaza biodiversitatea din Delta. Ornitologul Kiss Botond spune ca "slamul cu continut de soda caustica depozitat in halda Mineri a uzinei de alumina din apropierea Lacului Somova polueaza masiv zona din preajma, iar norii de praf din halda cu continut de soda caustica afecteaza biodiversitatea din Delta". "Din halda de zgura a uzinei de feroaliaje, metalele grele ajung, de asemenea, in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii pentru ca milioanele de tone de zgura in care se afla astfel de metale sunt spalate de precipitatii. Excavatiile efectuate acum in halda au accentuat poluarea pe teritoriul ARBDD", a declarat Kiss.

Potrivit capitolului 22 din Tratatul de Aderare a Romaniei la UE, halda de zgura a combinatului de feroaliaje din Tulcea trebuia sa fie inchisa pe 16 iulie 2009, iar cea de slam a uzinei de alumina are termen de inchidere pe 31 decembrie 2010. Firma Feral, care administreaza combinatul de feroaliaje, nu mai depoziteaza, de patru ani, zgura in halda in care se afla peste 2,6 milioane de tone pentru ca o prelucreaza in hala de turnare si o vinde. Respectiva halda se afla in administrarea lichidatorului judiciar Anton stefan al S.C. Ferom, firma cu capital de stat care a fost lichidata in 1999, cand patrimoniul combinatului a fost vandut de Tribunalul Tulcea. Desi nu este administrata de o societate comerciala, halda a fost autorizata de APM Tulcea sa functioneze. Andaluzia Luca, director al APM Tulcea, a declarat ca "s-a emis autorizatie de mediu pentru activitatea de recuperare a metalului din halda de zgura, nu pentru depozitarea zgurii".

Articol integral în România liberă, autor Neculai Amihulesei.

Peste 900 de arii protejate au ramas sau sunt pe punctul de a ramane fara custozi. Rezervatiile trebuiau sa constituie principala preocupare a Agentiei Nationale pentru Arii Naturale Protejate (ANAP), aflata in subordinea Ministerului Mediului, agentie care nu a functionat, de fapt, niciodata.

Infiintata pe ultima suta de metri de mandat de catre Guvernul Tariceanu, in baza unui pachet de legi elaborat inca din 2006, Agentia Nationala pentru Arii Naturale Protejate (ANAP), cu raspunderi in domeniul ariilor protejate, a functionat intr-un total anonimat timp de un an. Agentia avea un sediu la Brasov si… trei angajati, inainte de a fi desfiintata de Guvernul Boc in numele economiei pe timp de criza. ANAP era responsabila cu atribuirea in administrare sau in custodie a ariilor protejate, cu coordonarea si supravegherea administratiilor si a custozilor de arii protejate, cu avizarea planurilor de management ale ariilor naturale protejate.

"ANAP a functionat doar pe hartie", a declarat Mihaela Candea, directorul executiv Mare Nostrum. Organizatia "Mare Nostrum" trage un semnal de alarma privind ariile protejate in cazul carora au expirat contractele de custodie.

Articol integral în România liberă, autor Darius Martinescu.

Un cauciuc uzat de maşină, jumătate de valiză purtată de mare la ţărm, nu­me­roase sticle cu bere, cu tărie, româneşti, ucrainene, peturi arse, aflate în descompunere, conserve care mai de care mai ruginite, câteva gloanţe folosite, dar şi un obuz jumătate intrat în pământ.

Acestea sunt doar câteva dintre obiectele strânse la acest sfârşit de săptămână de pe plaja neamenajată de la Vadu, din zona Grindului Chituc, din partea economică, de circa 20 de tineri entuziaşti, care s-au alăturat Clubului Off-Road Bucureşti (CORB 44) pentru a ecologiza zona.

Dotaţi cu mănuşi, saci de gunoi şi dorinţa de a revedea nisipul de pe plajă, ascuns acum sub gunoaie, tinerii au strâns timp de două zile în jur de 100 de sa­ci de pe o distanţă de circa 3 kilometri de plajă şi de teren viran. Motivul de mul­ţu­mire al acestei acţiuni - faptul că în acest prim week-end de curăţenie gene­rală pe plajă s-au găsit mai puţine gunoaie decât anul trecut - este umbrit de constatarea că oamenii au început să arunce din ce în ce mai multe gunoaie în zona economică - cea permisă campării la Vadu -, dar şi dincolo de drum, unde până acum nu era nici măcar un pet, după cum spune preşedintele CORB 44, Vali Duţu.

Articol integral în Jurnalul Naţional, autor Eugenia Mihalcea.

Deşi cele mai multe administraţii locale nu au reuşit să realizeze aşa numitele depozite ecologice de deşeuri, europenii vor să le desfiinţeze. Practic, eforturile financiare de acum s-ar putea dovedi în scurt timp inutile, având în vedere că tehnologiile folosite în celelalte state ale Uniunii Europene sunt mult mai avansate.

Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, Mihai Fâcă, a declarat ieri la Tulcea că va propune autorităţilor locale şi judeţene un nou model de gestionare a deşeurilor, având în vedere că în viitorul nu foarte îndepărtat, depozitele ecologice de deşeuri vor fi interzise de Uniunea Europeană. Declaraţia sa vine în contextul în care cea mai mare parte a administraţiilor locale nu au reuşit nici până la această dată să se conformeze actualelor cerinţe ale UE, respectiv înlocuirea gropilor de gunoi neconforme cu unele ecologice.

"Depozitele ecologice vor fi la un moment dat interzise pentru că ocupă teren, nu prezintă garanţii în ceea ce priveşte protecţia mediului şi implică o supraveghere perma­nen­tă chiar şi după în­chiderea lor. Voi dis­cuta cu cei de la Con­siliul Judeţean şi de la Primăria Tulcea pen­tru că la noi la Agenţie au ajuns nişte oferte interesante, oferte care tratează cu totul altfel deşeurile, le împarte în deşeuri vegetale şi de origine animală, şi apoi, le foloseşte în producere şi utilizare de biogaz. Investiţiile de genul acesta sunt ceva mai mici decât cele din zona incineratoarelor şi au început să dea rezultate. Sigur, şi capacităţile sunt mai mici şi discutăm de alte zone", a declarat Mihai Fâcă.

Pescuitul de sturioni pe Dunăre şi în Deltă este interzis pentru o perioadă de 10 ani. Interzis pe hîrtie. În realitate, sturionii se prind ca muştele, la vedere, fără nici o jenă. La fel de nonşalant se şi comercializează. Cum treci podul de la Vadu Oii, în localitatea Giurgeni, şi pe stînga şi pe dreapta drumului sînt localnici care deschid larg braţele şi dau muţeşte din gură, „peşte, peşte“, de cum văd că se apropie o maşină.

Ucraina a sesizat Comitetul pentru aplicarea Conventiei Espoo, acuzand Romania ca incalca obligatiile de mediu prin construirea unor canale navigabile interioare in Delta Dunarii. Ministerul Afacerilor Externe de la Bucuresti considera asemenea acuze neintemeiate.

In perioada 16-17 septembrie, Comitetul de aplicare a Conventiei Espoo se intruneste la Geneva, unde va analiza si plangerea contra Romaniei, pe care Ucraina a depus-o pe data de 6 martie 2009. “Fata de aceste simple alegatii, fara baza reala, delegatia romana va informa Comitetul de Implementare asupra faptului ca Romania nu construieste in realitate nici o cale navigabila interioara in Delta Dunarii si ca nu intentioneaza implementarea unui astfel de proiect, asa cum sustine Ucraina”, se arata intr-un comunicat al MAE. Sigur, ceva-ceva tot este adevarat, fiindca pana nu faci foc, nu iese fum. Romania a efectuat lucrari de dragare pe cand nu adoptase inca textul Conventiei Espoo.

Zona judetelor Constanta, Galati si Tulcea ar putea deveni una din destinatiile de excelenta ale turismului acvatic, prin adoptarea de catre Comisia Europeana a unei strategii de dezvoltare a turismului in intreg bazinul Dunarii.

Eurodeputata Adriana Ticau, care pentru al doilea mandat consecutiv este vicepresedinte al Comisiei pentru Transport si Turism a Parlamentului European (TRAN), a depus mai multe amendamente pentru cresterea sumelor alocate de Uniunea Europeana pentru dezvoltarea infrastructurii de transport si promovarea turismului in regiunea bazinului Dunarii, unul dintre acestea vizand includerea bazinului Dunarii in categoria "Destinatiilor Europene de Excelenta".

Articol integral in Romania libera, autor Ticu Ciubotaru.

Conducerea ARBDD se lauda cu actiuni pompieristice de strangere a gunoiului din Delta, dar nu sufla o vorba despre neaplicarea programului de ecologizare. Primariile din Delta incaseaza taxa de salubrizare, iar banii publici colectati sunt deturnati sub ochii ingaduitori ai ARBDD.

Conducerea administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (ARBDD) sustine ca a pus gand rau gunoaielor din Delta. Intr-un comunicat trimis presei, Grigore Baboianu, guvernatorul ARBDD, descrie pe doua pagini actiunile de ecologizare organizate in mai multor zone din rezervatie, la care au participat functionarii institutiei, organizatii neguvernamentale si copii din sate ale Deltei.

Actiunea de salubrizare este laudabila, dar aceasta nu are nici un efect atat timp cat ARBDD nu face nimic pentru impiedicarea localnicilor si turistilor sa arunce gunoiul si mai ales PET-urile pretutindeni pe teritoriul Deltei. In respectivul comunicat, guvernatorul Baboianu nu face nici o referire la legislatia care obliga ARBDD, in calitate de administrator al Deltei, sa asigure pana in luna iulie a acestui an, logistica necesara colectarii deseurilor si sa-i sanctioneze drastic pe toti cei care nu respectau legea in acest sens.

Articol integral in Romania libera, autor Neculai Amihulesei.

Campania “Saptamana curateniei in Delta Dunarii”, derulata in perioada 31 august-4 septembrie, de Administratia Rezervatiei, cu prilejul Zilei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii va continua saptamana viitoare.

Conform unui comunicat de presa semnat de guvernatorul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, Grigore Baboianu, in primele cinci zile ale acestei saptamani, voluntari, elevi, politisti de frontiera si asociatia Salvati Dunarea si Delta (SDD) au strans din diferite zone ale Deltei 264 de saci cu deseuri.

Prima actiune de igienizare a fost organizata luni, 31 august, in Sulina, in zona statiei meteo, in colaborare cu voluntari ai asociatiei Salvati Dunarea si Delta, la care au luat parte 15 elevi si trei cadre didactice din localitatea argeseana Merisani, participanti la programul “SDD la munte si la mare”. In urma acestei actiuni, plaja Sulina a fost igienizata pe o suprafata de 5 kilometri si au fost stransi 60 de saci cu deseuri menajere.

Articol integral pe www.green-report.ro.

Ministerul Mediului datorează peste 1,7 milioane de lei firmelor care ar trebui să transporte deşeurile din diferite localităţi ale rezervaţiei.De gunoaiele din Deltă nu se ocupă nimeni din lipsă de bani. Guvernatorul rezervaţiei, Grigore Baboianu, spune că abia la anul ar putea fi luate primele măsuri în acest sens.

Preşedintele Traian Băsescu, care l-a primit marţi pe noul ambasador al principatului de Monaco la Bucureşti, Philippe Blanchi, i-a transmis acestuia că România este interesată de expertiza privind protejarea biodiversităţii şi de cooperarea pentru protejarea ecosistemelor din Delta Dunării.

L-am prins pe Liviu Mihaiu, preşedintele “Salvaţi Dunarea şi Delta”, la o discuţie despre turismul românesc, în special despre cel deltaic, la concursul de pescuit Stuffish, organizat în luna mai în rezervaţie, la complexul turistic Holbina.

Sute de mii de turişti din ţările Europei de Vest aleg să-şi petreacă vacanţele în locaţii care nu au parafa ministerelor de resort, fără să fie acuzaţi că încalcă legea. Unii îşi închiriază casele pe perioada vacanţelor, fără teama că locuinţele vor fi vandalizate, iar alţii le oferă pe gratis, în schimbul alteia, situată cine ştie ce alt colţ al lumii. Sistemul este unul cât se poate de uzitat şi deloc ilegal pentru locuitorii ţărilor civilizate. 


În Delta Dunării, localnicii, mai mult de nevoie, au găsit o formulă autohtonă de turism reciproc, însă sunt acuzaţi de autorităţi că nu plătesc taxele şi impozitele către stat. Astfel, în loc să se preocupe de reabilitarea infrastructurii din localităţile Deltei, de altfel singura cauză pentru care localnicii nu le pot oferi turiştilor condiţii decente, reprezentanţii statului îi acuză, culmea, în scop electoral, că toaleta este în fundul curţii şi că nu au apă curentă în casă. 
Electoralii

Deputaţii se pregătesc să dea undă verde măcelului în Deltă, deşi specialiştii de mediu recomandă interzicerea vânătorii timp de trei ani. Proiectul pentru noua lege a Rezervaţiei, care va fi dezbătut în Parlament la începutul toamnei, prevede doar restricţionarea vânătorii în Deltă.

România şi Ucraina vor continua consultările privind impactul transfrontalier al Canalului Bîstroe în scris, România urmând să trimită întrebări detaliate cu privire la impactul proiectului, iar partea ucraineană urmând să răspundă tot în scris, a declarat Alin Şerbănescu, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe (MAE), citat de NewsIn.

În mod normal, cel mai eficient canal de promovare a unui produs, fie acesta şi turistic, este televiziunea, iar dacă vorbim despre Delta Dunării, cu siguranţă că cele mai eficiente media ar fi canalele de specialitate, de care orice turist român sau străin a auzit: Discovery Channel, National Geographic sau, de ce nu, Animal Planet. La acestea s-ar putea adăuga cu succes canalele internaţionale de ştiri, CNN, Euro News sau BBC.

Articol integral în Obiectiv de Tulcea, autor Florenţa Gavrilă

Una dintre cele mai importante reţele internaţionale de turism este Lonely Planet.

Asociatia Transilvania Verde a lansat astazi campania „Cumparatorul Eco-constient”. Campania initiata, pe langa mesajele privind protectia mediului, vizeaza si economia locala, abordand problema schimbarilor climatice si a crizei economice din punctul de vedere al consumatorilor. Scopul proiectului este propagarea comportamentului de cumparator eco-constient, contribuind astfel la combaterea schimbarilor climatice si la intarirea economiei locale.

In Romania, colectarea selectiva este o practica obligatorie prin lege, insa ingreunata de lipsa de educatie si informare a oamenilor, care, desi au containere separate pe strazi, isi arunca resturile de saorma in cele pentru plastic si plasticul in containerele pentru hartie. Pe de alta parte, cei mai responsabili sunt descurajati de firmele de salubritate, care preiau gunoaiele la gramada si ii fac sa creada ca eforturile lor au fost in zadar.

Consiliul Judeţean (CJ) Tulcea şi Ministerul Mediului se bat în instanţă pentru banii din taxele încasate de la vizitatorii care vin în Delta Dunării. CJ Tulcea, care gestionează taxa de zece lei pentru intrarea în Deltă, a contestat, în baza Legii Rezervaţiei, tariful de 20 de lei pentru accesul turiştilor, prevăzut de minister.

Printre curiozitatile Deltei, un loc aparte il ocupa cele doua plante carnivore, otratelul de balta si aldrovanda. Otratelul de balta, planta care nu este fixata de fundul apei, pluteste si doar floarea sa galbena se ridica la suprafata apei. Tulpina scufundata este deosebit de ramificata si poarta un numar mare de capcane de forma unui saculet mic, plin cu aer, prevazut cu un capac. Daca un animal mic, insecta in special, se afla in apropierea capacului, acesta se deschide brusc, aerul iese din sac si apa care intra absoarbe si prada. Capacul se inchide rapid si victima va muri de foame dupa cel mult trei zile, apoi este digerata de planta. Cu ajutorul capcanelor sale, otratelul de balta poate sa prinda pana la o mie de astfel de vietuitoare pe zi. Saculetii au insa si un alt rol. Dupa ce planta si-a format fructul, capacelele capcanelor intepenesc, lasand apa sa patrunda in interior. Planta devine mai grea, se scufunda si astfel semintele vor ajunge la fundul apei, unde vor putea sa reziste in cursul iernii. Aldrovanda are frunzele asezate doua cate doua, ca paginile unei carti. Marginile acestora sunt prevazute cu spini, astfel ca, atunci cand o insecta atinge perii sensibili de la suprafata frunzei, acestea se inchid si prind victima ca intr-o cusca. Aceste specii de plante si-au dezvoltat capcane pentru ca ele traiesc in ape unde exista perioade cand concentratiile de azot si fosfor sunt prea mici, astfel ca ele isi procura aceste elemente vitale din corpul prazilor pe care le prind.

Articol integral în România Liberă

Sute de turişti din ţările membre ale Uniunii Europene aleg să călătorească în România şi, în special, spre Delta Dunării, prin reţelele de transport feroviar "Inter Rail", foarte avantajoase pentru turiştii străini sau români care vor să viziteze mai multe zone ale Europei într-o singură lună. Preţul biletelor este de circa 300 de euro, iar turiştii pot merge în 30 de ţări acoperite de acest program, printre care Austria, Germania, Danemarca, Finlanda sau Franţa. Din fericire, sau din păcate, şi România figurează pe această listă de ţări unde turiştii se pot deplasa dintr-o locaţie turistică în alta cu un singur bilet, timp de 22 sau 30 de zile, Delta Dunării ("the romantic Danube Delta, fairy-tale castles") fiind una dintre posibilele destinaţii turistice prezentate în oferta "Inter Rail". Până ajung însă aici, turiştii au parte de "aventuri" spectaculoase care îi determină să spună că o călătorie spre Deltă este o experienţă "unică în viaţă". Iată şi motivele:

Ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi, a declarat de curând că "dacă braconajul nu se va stopa, vom opri pescuitul industrial în Delta Dunării, cum s-a procedat în cazul sturionilor. Prohibiţia la pescuit va fi însoţită de compensaţii băneşti, pe care le vom acorda pescarilor din bugetul ministerului. Ne gândim ca fiecare pescar profesionist să primească, pentru că nu va mai putea pescui, câte 10 milioane de lei vechi".

Articol integral în Obiectiv de Tulcea, autor Florenţa Gavrilă

Rezervaţia Delta Dunării este păzită de 38 de agenţi ecologici, prea puţini ca să facă faţă braconierilor, care folosesc de multe ori curentul electric. Mult-trâmbiţata Poliţie a Deltei, menită să stârpească braconajul din rezervaţie, se rezumă în continuare la câţiva oameni şi la dotări insuficiente.

La finele acestei luni, turistii care doresc o vacanta activa pot participa la Turul Deltei in canoe.

Acesta este unul dintre cele doua programe eco-etichetate in Delta Dunarii de catre Asociatia de Ecoturism din Romania.

Oraşele sunt mai predispuse efectelor vijeliilor decât zonele rurale, iar zilele cu temperaturi de peste 35 de grade Celsius pot vesti copaci smulşi din rădăcini şi caroserii strivite. Edilii au totuşi la îndemână o serie de soluţii în lupta cu furtunile intense, explică pentru cotidianul.ro Roxana Bojariu, şefa Grupului de Cercetări Climatice din cadrul Administraţiei Naţionale de Meteorologie.

Articol complet în Cotidianul, autor Cristian Bandea

Agenţia Română a Carbonului (ARC) va promova pentru prima oară în România cercetarea tehnologiilor de stocare a dioxidului de carbon.Instituţia îşi propune să asigure fonduri de implementare a sistemelor de energii alternative, cu sprijinul Guvernului.

Forumul National al Organizatiilor Neguvernamentale a reunit, aproximativ, 100 de membri ai organizatiilor neguvernamentale si reprezentanti ai institutiilor finantatoare, care au dezbatut pe tema: „Sustenabilitatea sectorului neguvernamental”.

Combinatele metalurgice din Tulcea au fost inchise, dar continua sa polueze prin haldele tehnologice care nu au fost ecologizate.



APM Tulcea nu respecta angajamentele Romaniei din Tratatul de Aderare la UE, care prevede ecologizarea acestora pana la finele anului curent.

Mai mult, autoritatea de mediu a prelungit autorizatiile de functionare.



In vecinatatea municipiului Tulcea si a Deltei Dunarii exista doua "bombe" ecologice. Este vorba de doua halde in care au fost depozitate, in ultimele decenii, milioane de tone de deseuri metalurgice care nu au fost ecologizate, desi combinatele de producere a feroaliajelor si a aluminei calcinate care le-au generat si-au oprit productia si s-ar putea sa nu mai fie repornite.

Articol complet în România Liberă, autor Neculai Amihulesei

Autorităţile de la Kiev au anunţat ieri finalizarea lucrărilor la Canalul navigabil Bîstroe din Delta Dunării, inaugurarea urmând să se facă imediat după Paşti. Anunţul vine în contextul în care, în urmă cu două săptămâni, Ucraina a fost avertizată de ONU că nu îşi respectă angajamentele cu privire la Bîstroe.

Fundatia Cousteau si-a luat, ieri, la Tulcea, angajamentul de a promova Delta Dunarii la nivel international. Astfel, responsabilul programelor de dezvoltare durabila din cadrul Fundatiei Cousteau, Tarik ChekChak, a prezentat in timpul simpozionului "Conservarea Deltei Dunarii prin intermediul politicii regionale si de protectie a mediului a Uniunii Europene" beneficiile implementarii etichetei Cousteau.

"Acum 16-17 ani, Ives Cousteau se afla aici pentra a studia Delta Dunarii si cum s-a mentinut un subiect extraordinar pentru ca fluviul recolteaza tot ce se intampla in amonte. S-au selectat indicatori- cheie, pentru ca schimbarile devin din ce in ce mai importante si este nevoie de un management adaptativ. Poate ca Delta va fi interesata de aceasta eticheta Cousteau", a declarat Tarik ChekChak.

Articol complet în România Liberă

Preşedinta "Cousteau Society" a primit astăzi, la Tulcea, diploma de ambasador al Deltei Dunării pentru meritele pe care are în promovarea internaţională a acestei regiuni, informează Agerpres.

Hectare întregi din parcurile Herăstrău, Tineretului, Verdi, Duca, Prisaca Dornei, Plumbuita, 4.600 de metri pătraţi din Bordei, Pădurea Băneasa, bazele sportive şi bucăţile de spaţiu verde care au mai rămas neatinse de buldozer riscă să ajungă la topor.

Fiecare european a generat, la nivelul anului 2007, o jumătate de tonă de deşeuri municipale. Doar 40 % din cantitatea totală de deşeuri generată au fost reciclate sau compostate.

Bazinele naturale piscicole din ţară ar putea fi concesionate, iar cele amenajate - privatizate împreună cu terenurile din jur, potrivit unui proiect de lege aflat în Camera Deputaţilor. Cele din Deltă ar urma să treacă în administrarea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.

Ministrii Agriculturii si Mediului au emis un ordin comun prin care au instituit prohibitia la pescuit in apele interioare ale Romaniei.



Conform acestui ordin, "se instituie masuri de prohibitie pentru pescuitul oricarei specii de pesti in apele continentale pentru o perioada de 60 de zile, in perioada 13 aprilie - 11 iunie si in apele care constituie frontiera de stat, pe o durata de 45 de zile, in perioada 15 aprilie - 30 mai". In Complexul acvatic Razelm - Sinoe, pescuitul este interzis 90 de zile, in perioada 1 aprilie - 30 iunie, iar mai multe locuri din Delta Dunarii au fost declarate, conform respectivului ordin ministerial, "zone de protectie pentru resurse acvatice vii". Astfel, in zone de pe Dunarea Veche si pe canalele si garlele adiacente, considerate habitat al reproducatorilor mai multor specii de peste, s-a interzis, pe tot parcursul anului, pescuitul. Aceeasi restrictie a fost instituita si in lacurile Gasca, Erenciuc si Belciug, precum si pe traseul vechi al Bratului Sf. Gheorghe al Dunarii.

Ministerele Agriculturii şi Mediului au emis ieri Ordinul comun privind prohibiţia pescuitului, anunţul fiind făcut de Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.

Agentia Nationala de Pescuit si Acvacultura (ANPA) vrea sa reintroduca sistemul concesiunilor piscicole, actiune care va afecta atat dezvoltarea comunitatilor de pescari, cat si biodiversitatea habitatelor, sustin doua organizatii de protectie a mediului.

Agentia Nationala de Pescuit si Acvacultura (ANPA) vrea sa reintroduca sistemul concesiunilor piscicole, masura respinsa de ONG-uri. „Introducerea amendamentelor referitoare la concesionarea habitatelor naturale piscicole din domeniul public al statului poate deveni foarte periculoasa si poate provoca o repetare a situatiei din perioada 2002-2006, când au fost date în concesiune o serie de terenuri pe care se aflau amenajari piscicole.

Articol integral în Gardianul, autor A.M.

Articol integral în Adevărul, autori Cristian Dogaru şi Ecaterina Procopov

Braconajul excesiv şi interesele politice şi de afaceri vor aduce prohibiţia totală în Rezervaţia Biosferei

Ambasada Danemarcei la Bucureşti, în parteneriat cu fundaţia Terra Mileniul III şi Asociaţia Alma-Ro, a lansat concursul „Tinerii ambasadori împotriva schimbărilor climatice”, dedicat elevilor de gimnaziu.

Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) din Tulcea a ridicat dreptul de a vâna Agenţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi (AJVPS) din Tulcea.

Schimbările din ultimii 20 de ani au alterat moral şi spiritual societatea românească. De aici şi până la atitudinea distructivă faţă de natură şi bunurile publice n-a mai fost decât un pas. Gunoaiele, manelele date la maximum şi bătăile din intersecţii au devenit rutină pentru români. Specialiştii arată că aceste atitudini sociale se propagă de la vârf spre bază.

Grigore Baboianu a prezentat principalele obiective pe care şi-a propus să le realizeze. Priorităţile lui Baboianu se înscriu pe linia proiectelor demarate de Liviu Mihaiu şi vizează braconajul, vânătoarea şi pescuitul industrial din Deltă.

A renunţat la presă şi la mulţi bani - temporar, ce-i drept! - pentru a-şi satisface pasiunea pentru ecologie. Liviu Mihaiu, jurnalistul trecut prin mineriade şi prin „meciuri grele” cu oamenii puternici ai tranziţiei, are patru luni de când a fost numit guvernator al Deltei Dunării.

Declaratia oficialului ucrainean vine la cateva zile dupa finalizarea, in favoarea Romaniei, a procesului de la Haga privind delimitarea platoului continental din Marea Neagra. "Gratie acestui baraj se va pune capat problemei legate de canalul Bastroe, adica construirii unei artere navigabile pe bratul Bastroe", a specificat guvernatorul ucrainean, adaugand ca, odata cu ridicarea barajului de protectie, canalul Bastroe va "functiona vesnic".

Articol integral în Ziua, autor M.I.

O companie din Italia va produce energie termică, electrică şi biogaz din deşeurile comunei Bata. Finanţarea proiectului, în valoare de aproximativ 10 milioane de euro, va fi asigurată şi din fonduri europene.

Potrivit unui raport al Curtii de Conturi, Consiliul Judetean (CJ) Tulcea a concesionat fara a avea acest drept, in ultimii ani, 71.000 hectare de terenuri agricole si pisciole din Delta care apartin domeniului public.


Astăzi se săbrătoreşte Ziua Internaţională a Zonelor Umede. Ieri, Organizaţia World Wide Fund for Nature (WWF), Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta şi Societatea Ornitologică Română (SOR) au anunţat, printr-un comunicat de presă, un scurt bilanţ al situaţiei actuale în care se află Delta Dunării.

“Toate aceste păsări sunt exemplare aparţinând unor specii strict protejate, la care vânătoarea este interzisă, conform legislaţiei în vigoare.

Articol integral în Cotidianul, autor Izabela Niculescu

Una dintre cele mai importante ONG-uri de mediu, Societatea Ornitologică Română, a sesizat autorităţile despre acţiuni de vânătoare ilegală din Deltă, în urma cărora mai multe specii de păsări protejate au fost ucise sau rănite. Membrii SOR au intrat în posesia fotografiilor şi informaţiilor publicate ieri în Jurnalul Naţional. Imaginile înfăţişează uciderea sau rănirea mai multor păsări în perioada 2-9 ianuarie pe Braţul Sf. Gheorghe din Delta Dunării, animalele fiind identificate de un reprezentant al Asociaţiei “Una e natura”. Au fost găsiţi morţi doi pelicani creţi, doi cormorani mici şi o lebădă. De asemenea, au fost găsiţi răniţi alţi doi pelicani creţi şi o lebădă, toate acestea fiind specii protejate, după cum precizează SOR într-un comunicat de luni.

Articol integral în Jurnalul Naţional, autor Alexandru Năstase

Imagi­nile arată lebede moarte, împuşcate şi, cel mai grav, pelicani însângeraţi, victime ale braconierilor. Până acum, auto­rităţile nu reuşiseră să dea de urma braconierilor. Măcelul din Deltă readuce în discuţie proiectul de interzicere a vânătorii în Rezervaţie, promisiune făcută de toţi diriguitorii începând din 2005 şi rămasă până acum neîmplinită.

Articol complet în Jurnalul Naţional

Deşi caii din zona Letea ar putea fi cumpăraţi de anumiţi agenţi economici în diferite scopuri, reprezentanţii Direcţiei Sanitar-Veterinare Tulcea nu şi-au dat avizul favorabil, spunând că animalele de la Letea suferă de anemie infecţioasă şi de aceea nu pot fi transportate în alte zone.

Articol complet în Jurnalul Naţional, autor Florenţa Gavrilă

Am contrapus fiecărei probleme proiecte a căror viteză de realizare mă întristează: iniţierea unui studiu real de evaluare a resursei şi biodiversităţii, modificarea Legii 82 (privind constituirea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării – n.r.), întocmirea caietului de sarcini de salubrizare complementară cu cea a Consiliului Judeţean Tulcea, Regulamentul de Urbanism şi Construcţie în Delta Dunării – pe care l-am scos la liman, după doi ani de lobby guvernamental, promovarea unei Hotărâri de Guvern prin care 6.166 de hectare din grindul Chituc trec în patrimoniul Rezervaţiei, blocat deocamdată de Ministerul Justiţiei, întărirea logistică şi umană a Poliţiei Deltei cu încă 15 oameni şi câteva bărci şi maşini, completarea organigramei Administraţiei Rezervaţiei cu încă 40 de posturi – mult subdimensionată la această oră, reevaluarea traseelor turistice, începerea negocierilor “arabo-israeliene“ cu Consiliul Judeţean pentru recuperarea şi renaturarea concesiunilor agricole şi piscicole, un nou studiu de fezabilitate a monitorizării integrale şi integrate a Deltei Dunării şi multe altele, care ar ocupa o pagină de ziar.

Articol integral în Adevărul, autor Ecaterina Procopov

Braşovul este primul oraş din România unde brazii pe care oamenii i-au avut de Sărbători în casă vor fi transformaţi în combustibil pentru foc sau în prefabricate din lemn.

Mii de tone de deşeuri s-au strâns de pe străzile Capitalei după Sărbători. Faţă de Revelionul trecut, firmele de salubritate au avut mai mult de muncă la strângerea gunoaielor generate de pretrecerea dintre ani.

Temperatura medie globală pentru anul în curs este de 14,3 grade, cu 0,14 grade mai scăzută faţă de ultimii şapte ani. Valorile termice mai scăzute în comparaţie cu anii precedenţi nu reprezintă, totuşi, o dovadă a încetinirii ritmului încălzirii globale.

Premierul Calin Popescu Tariceanu, aflat la reuniunea sefilor de guverne din tarile est-europene, agreeaza compromisul propus de Franta pe tema reducerii emisiilor de gaze poluante. Potrivit acestuia, 10 la suta din certificatele de emisii de gaze pe care marii industriasi trebuie sa le cumpere vor putea fi obtinute gratuit.

Ecologistii sustin ca in contextul crizei financiare si al recesiunii economice guvernele europene ar putea ceda si mai mult in fata marilor poluatori, marele perdant fiind mediul.

Articol complet în România Liberă, autor Cristian Dobreanu.

Posibila dispariţie a unor specii de animale şi plante pune în pericol planeta. Aproximativ 17.000 de specii sunt în acest moment pe cale de dispariţie, iar alte 869 sunt dispărute sau mai există doar în captivitate. Numai în ultimul an, starea a 183 de specii s-a înrăutăţit semnificativ. Speciile periclitate au fost grupate în cinci mari categorii: primatele, liliecii, albinele, ciupercile şi planctonul.

Volkswagen Jetta TDI a fost desemnată, în cadrul Salonului auto de la Los Angeles, maşina „verde” pentru 2009. Constructorii de maşini au încercat să facă abstracţie de criza de pe piaţa auto şi şi-au prezentat viziunea în materie de dezvoltare durabilă.

Marii producători auto General Motors, Ford şi Chrysler au probleme atât de mari încât au cerut statului american un ajutor financiar de 25 miliarde de dolari.

Statul va subvenţiona 90% din costurile instalării sistemelor de energie „verde“ în locuinţe. Începând de anul viitor, românii care vor să-şi monteze panouri solare sau centrale eoliene vor plăti numai 10% din preţul acestora.

După ce solicitantul primeşte nota de acceptare în program şi după ce compania la care s-a înscris va monta echipamentele cerute, acesta va achita 10% din costuri, iar firma va merge să îşi recupereze restul banilor de la AFM. Lista companiilor va fi făcută publică după data de 20 decembrie şi va putea fi consultată pe pagina de internet a Ministerului Mediului – www.mmediu.ro – şi a Fondului pentru Mediu – www.afm.ro.

Articol complet în Adevărul, autor Cristina Bucureasa

La nivel naţional există peste o mie de situri industriale contaminate. Cea mai mare suprafaţă, de aproape 90 de mii de hectare, o ocupă terenurile otrăvite de activităţi de siderurgie şi metalurgie feroasă şi neferoasă. Autorităţile de mediu vor întocmi, anul acesta, listele complete cu terenurile contaminate de producători şi cu cele abandonate.

În ceea ce priveşte apele de suprafaţă, principalii poluatori sunt apele uzate de la staţi­ile de epurare care nu sunt modernizate. Au doar treaptă mecanică şi biologică, nu au treaptă chimică, adică terţiară, pentru eliminarea azotului şi a fosforului.

Articol complet în Adevărul, autor Francisca M. Catană

Ion Ţiriac, Dan Voiculescu, Gigi Becali şi Puiu Popoviciu stau alături nu doar în topurile celor mai bogaţi români, ci şi în „clubul“ celor care au tăiat copaci pentru a face cartiere de lux.

Instalaţiile de măsurare a poluanţilor din aer sunt amplasate la aproape trei metri de sol şi nu reflectă pericolul la care sunt expuşi conducătorii auto. Aceştia inhalează noxele direct de la ţevile de eşapament. În intersecţiile aglomerate, şoferii sunt expuşi poluării cu gaze de eşapament mai mult decât pietonii sau bicicliştii.

Administraţia Fondului pentru Mediu a alocat anul acesta 146 de milioane de lei pentru realizarea de spaţii verzi în localităţi.

Articol complet în Adevărul, autor Cristina Bucureasa

O zi din viaţa unui biciclist bucureştean începe cu o invocare a îngerului păzitor şi cu un antrenament mintal pentru scuipăturile din trafic. Echipament pentru supravieţuire: cască rezistentă, ochi de pisică, stop, far, lanţ antifurt, recomandabil dotare completă cu cotiere şi genunchere şi, cel mai important, o minte trează. Pentru ghinioniştii care nu au acces imediat la pistă, traseul începe pe aleile din spatele blocurilor, flancate de căţei pregătiţi să-şi apere teritoriul de ciudăţenia cocoţată pe două roţi. Odată ieşit în trafic, biciclistul are de ales între trotuarele înţesate de pietoni şi carosabilul care geme de maşini.

Articol complet în Evenimentul Zilei, autor Livia Cimpoeru

Prezent şi el la eveniment, şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Nicolae Idu, a făcut apel la cetăţenii Capitalei să utilizeze bicicleta cât mai frecvent, participând în felul acesta la decongestionarea traficului infernal şi la reducerea aerului poluat. „Comisia Europeană stimulează angajaţii instituţiilor comunitare să folosească mijloace de transport nepoluante, iar bicicleta se află la loc de cinste. Deocamdată, în România am remarcat că nu s-au înmulţit bicicletele, ci motocicletele", a declarat Idu.

Articol complet în Adevărul, autor Ecaterina Procopov

„Am mai descoperit capcane sau laţuri ,cum mai sunt numite de braconieri, dar niciodată aşa de multe ca acum. Majoritatea sunt proaspete, în sensul că au fost întinse recent de către braconieri. Vom scotoci zona şi în perioada următoare împreună cu jandarmii montani. Demarăm acţiuni de amploare", a declarat Dan Roşca, ranger în Parcul Naţional Defileul Jiului.

Articol complet în Adevărul, autor Maximilian Ganju

Experţi ai Institutului de Geofizică a Academiei bulgare de Ştiinţe constată că zona Belene este cea mai potrivită din punct de vedere al seismicităţii, în timp ce ecologiştii din Partidul Verzilor avertizează despre riscurile proiectului, care le depăşesc pe cele ale Centralei atomoelectrice de la Kozlodui.

Articol complet în Jurnalul Naţional, autor Petio Petkov

Asociaţia Kogayon îi cheamă la miting pe iubitorii animalelor şi ai naturii, de Sfîntă Mărie Mică. Cei cărora le pasă de soarta ariilor noastre protejate vor protesta faţă de legea care prevede permiterea vînătorii în parcurile naţionale. Demersul anterior al asociaţiei a avut ca efect returnarea acestui proiect de modificare a legii vînătorii de către preşedintele Parlamentului, în două rînduri. Însă marţea viitoare, aleşii vor putea decide să adopte modificările, în defavoarea animalelor şi a ariilor protejate.

Articol complet în Jurnalul Naţional, autor Diana Caloianu

O măsură legislativă aprobată recent de Guvern obligă marile magazine să-şi redefinească poziţia cu privire la ambalajele nebiodegradabile.

Unele centre comerciale intenţionează să renunţe la pungile din plastic în favoarea celor biodegradabile. Hypermarketurile nu şi-au definitivat încă strategia.

Mai multe firme prestigioase de turism din ţări precum Olanda, Belgia, Germania, Norvegia, Suedia sau Marea Britanie au vizitat săptămîna trecută Rezervaţia Biosferei Delta Dunării în ideea de a oferi în anii viitori turiştilor interesaţi pachete de servicii şi pentru această destinaţie. Datele de plecare – Delta este una dintre cele mai valoaroase rezervaţii ale continentului – nu au corespuns cu cele din teren. După două zile de vizită, străinii s-au convins că nu merită să investească la noi. Iată ce au găsit: o rezervaţie plină de gunoaie, în care pet-urile sînt le fel de dese precum păsările; localităţi care nu au gropi de gunoi şi nici staţii de epurare a apei; braconaj excesiv, bărcile cu motor riscînd să îşi înnoade elicele în plasele ilegale; vînătoare; trafic intens, ambarcaţiunile circulînd, mai ales pe canalele înguste, cu viteze ameţitoare. Vest-europenii nu au înţeles cum este posibil ca într-o rezervaţie atît de valoroasă să primeze încă interesele politice şi natura să fie lăsate de izbelişte, fără să-i pese cuiva.

Articol complet în Jurnalul Naţional, autor Alexandru Năstase

Vînătoarea în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării va fi permisă şi anul acesta, a anunţat guvernatorul RBDD, Paul Cononov.

În ciuda campaniilor furibunde ale ecologiştilor şi ale presei, care cereau interzicerea vînătorii în Rezervaţia Biosferei, autorizaţiile de vînătoare vor fi acordate şi în acest an de către un comitet de analiză tehnică, special constituit la Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Conform declaraţiei lui Cononov, unul dintre cei mai slabi guvernatori ai Deltei, pînă la această oră au fost depuse doar două solicitări pentru vînătoarea la păsări, de către asociaţiile de vînătoare.

SFIDARE. "La această dată nu avem nici un motiv legal să interzicem sau să desfiinţăm această activitate. Încă nu am eliberat aceste autorizaţii, dar am cerut puncte de vedere oficiale Direcţiei de Biodiversitate din cadrul Ministerului Mediului, aşa cum facem în fiecare an, am cerut un punct de vedere şi Academiei Române, iar în scurtă vreme, atunci cînd vom primi toate aceste documente, vom analiza solicitările depuse şi comitetul de analiză tehnică special constituit la nivelul RBDD va lua decizia de a acorda sau nu aceste autorizaţii!", a declarat Paul Cononov pentru presa locală din Tulcea.

Articol preluat din Jurnalul Naţional

Bucureştiul va cere sprijinul Comitetului de Implementare a Convenţiei Espoo şi al Comisiei Europene

Ucraina nu a răspuns încă solicitării României de a nu continua lucrările la canalul de mare adâncime.
Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile (MMDD) a cerut oficial Ucrainei să revină asupra deciziei de a reîncepe lucrările de dragare la Canalul Bîstroe.

„Noi am primit scrisoarea în care am fost anunţaţi că Ucraina va demara lucrări de dragare a braţului Chilia în data de 23 iulie şi le-am răspuns cinci zile mai târziu, cerându-le să revină asupra acestei decizii”, a declarat, pentru „Adevărul”, secretarul de stat din Ministerul Mediului Lucia Ana Varga.

În scrisoarea trimisă ca răspuns autorităţilor de la Kiev, MMDD a reiterat faptul că, prin continuarea lucrărilor la Canalul Bîstroe, Ucraina încalcă prevederile Convenţiei Espoo, ratificată atât de România, cât şi de statul vecin.

Articol complet în Adevărul, autor Cristina Bucureasa

Guvernul pregăteşte construirea unui drum între Constanţa şi Tulcea, pentru o legătură rapidă între Autostrada A2 şi Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Deşi încă este în faza de proiect şi probabil va fi gata în zece ani, drumul ridică deja mai multe probleme.

Drumul va trece îngrijorător de aproape de Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, zonă de protecţie naturală foarte valoroasă, “tăind-o” în cîteva locuri. Guvernanţii şi aşa nu prea au mai avut grijă de Rezervaţie, ajunsă în prezent într-o situaţie ecologică deplorabilă: braconajul sufocă Delta, vînătorii îşi fac de cap în zonă, Rezervaţia e plină de animale semi-sălbatice bolnave, epavele sînt foarte prezente, Ucraina a anunţat reluarea lucrărilor la Canalul Bîstroe. În această primăvară, ministrul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale, Ovidiu Silaghi, anunţa că doreşte reducerea drastică a numărului de locuri de cazare din Delta Dunării pentru că turiştii ar afecta grav Rezervaţia. Silaghi s-a declarat adeptul turiştilor de o zi. Cu alte cuvinte, oameni care să vină o zi de pe Litoral pentru a vizita Delta. Două săptămîni după această declaraţe, ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, anunţa proiectul noului drum Tulcea – Constanţa. Orban spunea că, deşi nici A2 nu este gata, studiile arată că numărul de maşini spre Deltă va creşte foarte mult şi autorităţile trebuie să fie pregătite. În prima fază va fi construit un drum expres cu patru benzi, care va fi transformat ulterior într-o autostradă. Chinul dracului! În momentul de faţă, proiectul se află abia în faza studiului de prefezabilitate, licitaţia urmînd a avea loc în această toamnă. Prefez-ul şi fez-ul vor costa bugetul de stat 6 milioane de euro. Ministerul Transporturilor a anunţat săptămîna trecută cîteva dintre localităţile prin care va trece noua autostradă: Ovidiu, Lumina, Năvodari, Corbu, Săcele, Mihai Viteazul, spre judeţul Tulcea, întretăind în mai multe puncte Rezervaţia Biosferei.

Articol complet în Jurnalul Național, autor Alexandru Năstase

CAMPANIE ● Redescoperirea României

România este una dintre puţinele ţări din Europa care mai are plaje virgine. Din păcate, în ultimii ani acestea au intrat în vizorul unor afacerişti care le vor transformate în staţiuni sau în cartiere de vile. De la Sulina la Năvodari, aproximativ 150 de kilometri de plajă neamenajată sînt vizaţi de interese imobiliare.

Pînă nu demult, singurul pericol pentru plajele virgine ale României erau turiştii care, dornici de linişte, se refugiau aici. După transformările care au avut loc la Vama Veche şi Gura Portiţei şi care i-au făcut pe mulţi să nu mai meargă în aceste două locuri, turiştii s-au orientat spre alte plaje, neamenajate. Aşa se face că în momentul de faţă cele mai frecventate sînt plajele din dreptul localităţilor Corbu şi Vadu, din judeţul Constanţa. Situate la nord de rafinăria de la Năvodari, cele două plaje oferă locaţia perfectă pentru nudişti, pentru cei care adoră să meargă la mare cu cortul sau pentru cei care nu mai suportă ţigănia şi mizeria din restul staţiunilor litoralului românesc. Asta deşi cele două plaje sînt în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, iar accesul este teoretic restricţionat, putîndu-se face numai cu un permis cumpărat de la Tulcea, de la Administraţia Rezervaţiei. Din păcate, plajele de la Corbu şi Vadu riscă să ajungă foarte curînd la fel de murdare ca tot litoralul. Nimeni nu se ocupă de curăţarea şi întreţinerea lor, iar agenţii ecologi ai Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării vin rar prin zonă, doar pentru a le da turiştilor permise, în nici un caz pentru a-i amenda.

Articol complet în Jurnalul Naţional, autor Alexandru Năstase